Entorsa de gleznă este întinderea sau ruperea ligamentelor care țin glezna la locul ei, de obicei când piciorul se răsucește brusc spre interior. În primele zile ajută repausul, gheața, compresia ușoară și ridicarea piciorului, iar recuperarea completă cere apoi exerciții de mobilitate, forță și echilibru. Orteza stabilizează glezna, dar nu vindecă singură ligamentul.
Mai jos vezi ce grade de entorsă există, ce faci în primele ore, cum decurge recuperarea pas cu pas, cum previi o nouă entorsă și ce semne cer o vizită la medic pentru a exclude o fractură.
Ce este o entorsă de gleznă?
Entorsa de gleznă este o leziune a ligamentelor gleznei, adică a benzilor de țesut care leagă oasele între ele și stabilizează articulația. Ea apare când glezna se răsucește dincolo de limita normală, iar ligamentele se întind sau se rup. Specialiștii de la OrthoInfo o definesc drept momentul în care „ligamentele puternice care susțin glezna se întind dincolo de limitele lor și se rup”.
Cel mai des este afectat ligamentul de pe partea exterioară a gleznei, atunci când talpa se răsucește spre interior (inversiune). De aceea durerea și umflătura apar de regulă pe partea de afară a gleznei. Nu confunda entorsa cu o întindere musculară: entorsa afectează ligamentul, nu mușchiul. Vestea bună este că, potrivit Manualului MSD, „majoritatea entorselor de gleznă sunt ușoare” și se refac cu îngrijire acasă.
Ce grade de entorsă de gleznă există?
Entorsele se împart în trei grade, după cât de mult sunt afectate ligamentele. Gradul I înseamnă o întindere ușoară, gradul II o rupere parțială a ligamentului, iar gradul III o rupere completă. Cu cât gradul este mai mare, cu atât durerea, umflătura și instabilitatea sunt mai pronunțate, iar recuperarea durează mai mult.
OrthoInfo descrie gradul I ca „o întindere ușoară și rupturi microscopice ale fibrelor ligamentului”, cu care de obicei „nu apare durere la sprijinul pe picior”. Gradul II presupune „ruperea parțială a ligamentului”, cu durere moderată la mers și o ușoară instabilitate. Gradul III este „ruperea completă a ligamentului”, cu durere puternică la sprijin și senzație clară că glezna „cedează”. Tabelul de mai jos rezumă diferențele.
| Grad | Ce se întâmplă cu ligamentul | Semne tipice | Recuperare orientativă |
|---|---|---|---|
| Gradul I (ușor) | Întindere și microrupturi | Durere mică, umflătură ușoară, sprijin posibil | Câteva zile |
| Gradul II (moderat) | Rupere parțială | Durere la mers, umflătură, instabilitate ușoară | Câteva săptămâni |
| Gradul III (sever) | Rupere completă | Durere mare, umflătură puternică, glezna cedează | De regulă 6-8 săptămâni |
Infograficul de mai jos strânge într-o singură imagine gradele entorsei, primul ajutor și cei trei piloni ai recuperării.
Ce faci imediat după o entorsă de gleznă?
În primele 48-72 de ore aplici protocolul RICE, cunoscut și ca PRICE: protecție, repaus, gheață, compresie și ridicarea piciorului. Aceste măsuri scad durerea și umflătura și creează condiții bune pentru vindecare. OrthoInfo recomandă să „aplici gheață timp de 20 până la 30 de minute, de 3 sau 4 ori pe zi” în zilele de după accidentare.
- Protecție și repaus: menajează glezna și evită sprijinul care doare în primele zile, folosind la nevoie un suport.
- Gheață: pune gheață învelită într-un prosop, câte 20-30 de minute, de câteva ori pe zi.
- Compresie: înfășoară glezna cu un bandaj elastic ferm, dar nu atât de strâns încât să amorțească piciorul.
- Ridicare: ține piciorul ridicat, ideal deasupra nivelului inimii, ca să se scurgă lichidul și să scadă umflătura.
La fel de importante sunt lucrurile pe care nu le faci în primele zile. Serviciul de sănătate britanic NHS sfătuiește să „eviți căldura (băi fierbinți și comprese calde), alcoolul și masajul în primele câteva zile”, pentru că acestea cresc umflătura și sângerarea din țesut. Căldura și masajul își au rolul lor mai târziu, în faza de recuperare, nu la început. Tot NHS amintește că, imediat ce durerea permite, este bine „să continui să miști articulația, ca să nu se rigidizeze”.
Cum decurge recuperarea unei entorse de gleznă?
După ce durerea și umflătura scad, recuperarea se sprijină pe trei piloni: refacerea mobilității, întărirea mușchilor din jurul gleznei și reantrenarea echilibrului. O orteză de stabilizare poate proteja glezna în această perioadă. Manualul MSD subliniază că „fizioterapia este necesară pentru a reduce umflătura, a menține mobilitatea articulației și a întări treptat mușchii din jurul gleznei”.
Mobilitatea: repune glezna în mișcare
Primul pas este să recâștigi amplitudinea de mișcare. Exercițiile blânde, precum desenatul alfabetului cu vârful piciorului sau mișcările lente în sus și în jos, readuc glezna la mobilitatea normală și previn rigiditatea. Se fac fără durere ascuțită, treptat, de mai multe ori pe zi. Mișcarea controlată timpurie ajută ligamentul să se vindece aliniat corect.
Forța: întărește mușchii care sprijină glezna
Când mișcarea nu mai doare, treci la exerciții de forță. Se începe cu contracții izometrice (împingi talpa în ceva fix, fără să miști glezna), apoi cu bandă elastică pentru a lucra mușchii care duc piciorul spre exterior și spre interior. Mușchii puternici din jurul gleznei preiau din sarcina ligamentului și scad riscul ca glezna să cedeze din nou. Pentru talpă, îți pot fi utile și câteva tehnici de auto-masaj.
Echilibrul: reantrenează stabilitatea
Pilonul cel mai des uitat este echilibrul. După o entorsă, glezna „pierde” o parte din simțul poziției (propriocepția), iar acesta trebuie reantrenat. OrthoInfo recomandă exerciții de echilibru precum „statul pe piciorul afectat cu celălalt picior ridicat”, la început lângă un perete, apoi cu ochii închiși. Antrenamentul de echilibru este, în plus, cea mai bună protecție împotriva unei noi entorse.
Orteza de stabilizare: sprijin, nu vindecare
O orteză limitează mișcările de răsucire care solicită ligamentul rănit și oferă gleznei un sprijin ferm cât timp se reface. O orteză PlantarCare menține glezna într-o poziție stabilă și îți dă mai multă siguranță la mers în zilele cu durere. Aici este partea onestă: orteza stabilizează și te ajută să te miști cu mai puțină teamă, dar nu vindecă ea ligamentul. Vindecarea vine din timp, din exerciții și din reantrenarea echilibrului. Găsești mai multe variante în categoria orteze, iar despre cum o porți corect am scris pe larg în ghidul despre purtarea gleznierei.
Cum previi o nouă entorsă de gleznă?
Cea mai eficientă prevenție este antrenamentul de echilibru și forță, continuat și după ce durerea trece. Riscul cel mai mare după o entorsă este să faci alta, pentru că ligamentul rămas mai lax și echilibrul slăbit fac glezna instabilă. De aceea, ultimele săptămâni de recuperare, cele de echilibru, sunt cele care te protejează pe termen lung.
Un studiu clinic publicat pe PubMed a arătat că un program de exerciții de propriocepție făcut acasă, după o entorsă, „a fost asociat cu o reducere de 35% a riscului de recidivă”. Cu alte cuvinte, cele câteva minute de exerciții de echilibru pe zi scad cu aproximativ o treime șansa de a te alege cu o nouă entorsă. Pe lângă exerciții, ajută încălțămintea stabilă și, în activitățile cu risc, o orteză de sprijin.
- Continuă exercițiile de echilibru și după ce durerea a dispărut, câteva minute pe zi.
- Întărește mușchii gleznei cu bandă elastică, ca să preia din sarcina ligamentului.
- Alege încălțăminte stabilă și evită tocurile înalte pe teren accidentat. Vezi și ghidul despre încălțămintea potrivită.
- Poartă o orteză în sport sau pe teren nesigur, mai ales în primele luni după entorsă.
Când mergi la medic pentru o entorsă de gleznă?
Mergi la medic dacă nu te poți sprijini deloc pe picior, dacă glezna arată deformată ori dacă umflătura și durerea sunt foarte mari, pentru că aceste semne pot ascunde o fractură, nu doar o entorsă. Scopul consultului este să excludă un os rupt și să confirme că este vorba despre o leziune de ligament, care se tratează diferit.
Manualul MSD arată că radiografia este necesară când „glezna sau piciorul sunt foarte dureroase în anumite zone” sau când „persoana nu se poate sprijini pe picior fără ajutor”, atât imediat după accidentare, cât și la consult (măcar patru pași). NHS este și mai clar: mergi de urgență la camera de gardă dacă „ai auzit un pocnet, membrul și-a schimbat forma, apare amorțeală sau furnicături”, pentru că „s-ar putea să ai un os rupt și să ai nevoie de radiografie”.
- Imposibilitatea de a te sprijini pe picior, imediat după accidentare și mai târziu.
- Deformitate vizibilă a gleznei sau a piciorului.
- Umflătură și durere foarte mari, care nu cedează la gheață și repaus.
- Un pocnet la momentul accidentării, amorțeală sau furnicături în picior.
- Nicio ameliorare după câteva săptămâni de îngrijire acasă.
Întrebări frecvente
Cât durează o entorsă de gleznă?
Depinde de grad. O entorsă ușoară trece în câteva zile, una moderată în câteva săptămâni, iar una severă se poate reface în 6-8 săptămâni sau mai mult. Reantrenarea echilibrului continuă chiar și după ce durerea a dispărut, ca glezna să redevină stabilă și să nu se accidenteze din nou.
Pot să calc pe picior după o entorsă?
La o entorsă ușoară, de obicei da, atât cât permite durerea, iar mișcarea blândă chiar ajută vindecarea. Dacă nu te poți sprijini deloc pe picior, nu forța: este unul dintre semnele care cer o vizită la medic pentru a exclude o fractură. Ascultă durerea și crește sprijinul treptat.
Orteza vindecă entorsa de gleznă?
Nu. Orteza stabilizează glezna, limitează răsucirile periculoase și îți dă siguranță la mers cât timp ligamentul se reface, dar nu vindecă ea leziunea. Vindecarea vine din timp, exerciții de mobilitate și forță și, mai ales, din reantrenarea echilibrului. Orteza este un ajutor de sprijin în această perioadă, nu un tratament de sine stătător.
Când pun gheață și când căldură?
Gheața este pentru primele zile, când scade durerea și umflătura. Căldura, băile fierbinți și masajul se evită la început, pentru că pot mări umflătura. Ele devin utile mai târziu, în faza de recuperare, când lucrezi mobilitatea și forța. Regula simplă: gheață la început, căldură abia după ce trece umflătura.
De ce fac entorse la aceeași gleznă mereu?
De obicei pentru că recuperarea s-a oprit prea devreme. După o entorsă, ligamentul rămâne mai lax și echilibrul este slăbit, iar glezna devine instabilă. Fără exerciții de echilibru și forță, riscul unei noi entorse rămâne ridicat. Antrenamentul de propriocepție reduce semnificativ acest risc, iar o orteză ajută în activitățile cu risc.
Pe scurt
Entorsa de gleznă este o leziune a ligamentelor, cel mai des ușoară și tratabilă acasă. În primele zile aplici RICE (repaus, gheață, compresie, ridicare) și eviți căldura și masajul, apoi treci prin recuperarea în trei pași: mobilitate, forță și echilibru. Reține că orteza stabilizează și te ajută să te miști cu mai puțină teamă, dar nu vindecă ligamentul: vindecarea vine din exerciții și răbdare. Iar dacă nu te poți sprijini pe picior, glezna e deformată sau umflătura e mare, mergi la medic pentru a exclude o fractură.
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru un diagnostic și un tratament potrivit situației tale, adresează-te medicului.
Din magazinul nostru
